Ce înseamnă Sa 2½: gradele de curățare prin sablare, explicate

Un client îți trimite caietul de sarcini. La capitolul de pregătire a suprafeței scrie:
„sablare la Sa 2½ conform ISO 8501-1″. Trei caractere care decid cât te costă
lucrarea și dacă o iei sau nu.

Sau invers: ai sablat piesele, arată bine, iar recepția le respinge. Motivul: nu e Sa 2½,
e Sa 2.

Diferența dintre ele nu ține de gust. E scrisă într-un standard, are fotografii de referință,
și oricine se poate uita la suprafață și spune dacă ai ajuns acolo sau nu.

Standardul măsoară două lucruri, nu unul

Aici se încurcă lumea cel mai des. ISO 8501-1 descrie de unde pleci și
unde ajungi, iar cele două se notează diferit.

• Gradul de corodare (A, B, C, D) — în ce hal e oțelul înainte să-l atingi.
• Gradul de pregătire (St2, Sa2½ etc.) — cât de curat trebuie să iasă.

Un caiet de sarcini serios le cere pe amândouă. „Sa 2½ pornind de la gradul C” spune și cât de
mult ai de lucru, nu doar unde trebuie să ajungi.

De unde pleci: gradele de corodare

Grad	Cum arată oțelul
A	acoperit în mare parte cu tunder aderent, cel mult câteva urme de rugină
B	zone cu început de rugină, iar tunderul începe să se desprindă
C	tunderul are rugină avansată sau poate fi răzuit, cu ușoare ciupituri vizibile cu ochiul liber
D	rugină avansată, iar ciupirea e generalizată și vizibilă cu ochiul liber

În practică nu le întâlnești pe toate. La metalele care merg la prelucrări mecanice vezi de
obicei A și B. La structurile sudate, A, B și C. Gradul D
înseamnă, de regulă, oțel care a stat afară mult mai mult decât trebuia.

Unde ajungi: St, Sa și Fl

Notația spune și cu ce metodă ai ajuns acolo:

• St — pregătire manuală: răzuire, periere cu perie de sârmă, șlefuire
• Sa — pregătire mecanizată, adică sablare
• Fl — pregătire termică, cu flacără

Cifra de după literă spune cât de departe ai dus curățarea.

Curățarea manuală: St2 și St3

St2 — răzuire amănunțită și periaj, manual sau cu sculă electrică. Se
îndepărtează resturile de la laminare, rugina și materiile străine. La final suprafața are un
luciu metalic slab.

St3 — aceeași treabă, dar dusă mult mai departe. Suprafața are un
luciu metalic pronunțat.

Amândouă se aplică doar de la gradul B în jos. Pe oțel cu tunder aderent (gradul A) nu au ce
căuta: peria nu ia tunderul.

Curățarea prin sablare: de la Sa1 la Sa3

Grad	Ce se îndepărtează	Cum arată la final	Se aplică pe
Sa1	curățire ușoară: tunderul desprins, rugina și materiile străine	—	B, C, D
Sa2	sablare intensă: aproape tot tunderul, rugina, materiile străine	gri, nuanță mai închisă	B, C, D
Sa2½	sablare foarte intensă: rămân doar mici pete sub formă de spoturi sau dungi	gri, nuanță mai deschisă	A, B, C, D
Sa3	sablare până la metal pur: se îndepărtează totul	gri deschis, uniform	A, B, C, D

Detaliul din ultima coloană merită citit de două ori. Sa1 și Sa2 nu se pot cere pe
gradul A. Tunderul aderent nu iese la o sablare de intensitate medie, iar dacă cineva
scrie „Sa2 pe oțel laminat la cald, în stare A”, cere ceva ce standardul nu prevede.

Care grad se cere, în realitate

Practica se așază pe trei situații:

• Sa2 — pentru majoritatea aplicațiilor. Ăsta e cazul obișnuit.
• Sa2½ — atunci când se cere specific: acoperiri pretențioase, medii agresive,
  piese care nu se mai pot relua după montaj.
• Sa3 — rar. E cel mai scump și rareori justificat.

Dacă primești o cerință de Sa3 fără explicație, întreabă. De multe ori e o cerință copiată
dintr-un caiet de sarcini vechi, iar Sa2½ rezolvă aceeași problemă cu mai puțini bani.

De ce St2 e cea mai scumpă economie

Există destule cazuri în care se alege curățarea manuală, St2 sau St3, în locul sablării.
Motivul invocat e economia. Materialul de training Rösler o spune fără menajamente: se preferă
acest grad „din falsa rațiune că se fac economii”.

Ce se întâmplă de fapt: peria de sârmă lustruiește rugina în loc s-o scoată din ciupituri.
Suprafața arată curat, dar în adânciturile microscopice a rămas oxid. Vopseaua se aplică peste,
ține câteva luni, apoi se ridică în insule — exact din punctele alea.

Refacerea costă mai mult decât diferența dintre St2 și Sa2½, pentru că înseamnă și
îndepărtarea vopselei vechi, și manoperă, și oprirea din funcțiune a ceea ce ai vopsit.

Prețul crește cu starea oțelului, nu doar cu gradul cerut

Costul curățării nu depinde numai de gradul pe care îl ceri. Depinde la fel de mult de starea
în care a ajuns oțelul până să-l sablezi.

Pe scara din materialul Rösler, un Sa1 pe oțel în stare B e cea mai ieftină
combinație. Un Sa3 pe oțel în stare D ajunge de aproximativ opt ori mai scump.
Iar între cele patru grade, la aceeași stare a oțelului, diferența rămâne aproape constantă:
ce mută cu adevărat costul e cât de departe a mers corodarea.

Concluzia practică e neplăcută pentru depozite: oțelul care stă prost se scumpește
singur. Nu contează că gradul cerut e același; dacă a ajuns de la B la D între timp,
aceeași cerință costă de câteva ori mai mult.

Ce nu scrie în grad, dar strică tot

Fiecare grad de pregătire se termină cu aceeași frază: la final suprafața se curăță cu
aspirator, cu aer comprimat curat și uscat, sau cu o perie curată.

Nu e o formalitate. Nu e suficient să prelucrezi suprafața la calitatea cerută
— calitatea aia nu e atinsă dacă în urma sablării ai rămas cu praf sau impurități pe piese.
Praful care rămâne între sablare și vopsire face exact ce face rugina rămasă: strică aderența.

Aici pică multe lucrări care, altfel, erau făcute corect.

Cele patru părți ale standardului

ISO 8501 nu e un singur document. Când vezi trimiterea în caietul de sarcini, uită-te la
cifra de după liniuță:

Parte	Se aplică la
8501-1	structuri noi: oțel neacoperit, sau oțel de pe care s-a îndepărtat complet acoperirea veche
8501-2	structuri reutilizate și reparații: s-a înlăturat local acoperirea anterioară
8501-3	suduri, muchii și alte suprafețe cu imperfecțiuni
8501-4	curățirea cu jet de apă

Partea a treia are propria notație, P1, P2 și P3: o trecere, trei treceri,
respectiv prelucrare până când se ating caracteristicile cerute. Rezultatul urmărit e simplu de
verificat cu ochiul și cu mâna: fără stropi de sudură, fără fisuri, fără muchii ascuțite, fără
impurități.

Ce faci cu asta

Când primești o cerință de grad, verifică trei lucruri:

• e specificat și gradul de corodare de plecare? Fără el, oferta ta e o
  presupunere;
• combinația e posibilă? Sa1 și Sa2 nu se cer pe gradul A;
• gradul cerut e justificat? Sa3 costă considerabil mai mult decât Sa2½ și
  rareori aduce ceva în plus.

Iar dacă piesele stau la tine în curte în așteptarea deciziei, adu-ți aminte că fiecare lună
în care se corodează mai mult mută costul în sus, indiferent ce grad se cere la final.

Citește mai departe

• Sablarea automată cu turbine
• Sablare manuală (cu aer comprimat)
• Material de sablare — de ce nisipul nu se mai folosește de 40 de ani
• Cum alegi echipamentul de sablare potrivit