Piesa iese de pe laser cu conturul exact și cu forma greșită. Se leagănă pe masă, are un colț ridicat, marginea lungă face val. La montaj nu intră în toleranță, iar la vopsit se vede fiecare denivelare. Prima reacție e să dai vina pe mașina de tăiat. De obicei nu ea e cauza. De ce […]
Îndreptarea tablei după tăiere laser: de ce se deformează și ce o corectează Read More »
O suprafață poate fi curată la SA 2,5 și tot să nu țină vopseaua. Se întâmplă mai des decât ar trebui, iar cauza e aproape întotdeauna aceeași: s-a specificat gradul de curățare și s-a uitat profilul. Ce e profilul, de fapt Fiecare granulă care lovește suprafața lasă o urmă. Milioane de urme suprapuse formează un
Profilul de rugozitate: de ce se cojește vopseaua de pe o suprafață curată Read More »
Cuva vibratoare are un ritm dat de fizică: corpurile de șlefuit se mișcă pentru că întreaga masă vibrează. Energia care ajunge la piesă e limitată de cât poți vibra o cuvă plină fără s-o distrugi. Discul centrifugal schimbă exact asta. Cum se obține viteza Recipientul e cilindric și stă pe loc. Fundul lui e un
Finisare centrifugală sau cuvă vibratoare: când merită viteza Read More »
La sablare, întrebarea „turbină sau duză” se rezolvă din două cifre: câte piese pe schimb și cât cântărește una. La shot peening, aceleași două cifre nu ajung. Motivul e simplu, dar se pierde ușor din vedere: la peening nu livrezi o suprafață, livrezi un strat. Iar stratul trebuie să fie același pe fiecare piesă, dovedit
Shot peening manual sau automat: când merită trecerea Read More »
Piesele nu cedează din interior. Cedează de la suprafață. Fisurile de oboseală pornesc aproape întotdeauna dintr-un punct de pe suprafață — o zgârietură, o urmă de prelucrare, o incluziune ieșită la lumină. De aceea starea suprafeței nu e o chestiune de aspect. E o chestiune de durată de viață. Regula empirică În literatura de specialitate
Integritatea suprafeței și durata de viață a piesei Read More »
La sablarea uscată, abrazivul e accelerat de aer comprimat sau de o turbină. La sablarea umedă, e purtat de un jet de apă sub presiune. Schimbarea de mediu schimbă complet caracterul procesului. Ce face diferit Praful dispare din ecuație. Apa leagă particulele fine. Nu mai ai nor de praf, deci nici problema de expunere respiratorie
Sablare umedă: când o alegi în locul celei uscate Read More »
Echipamentul bun nu ține loc de program. Un aspirator performant, o cabină etanșă și căști scumpe nu protejează pe nimeni dacă nu există reguli scrise și cineva care le verifică. Proceduri scrise Selecția și utilizarea echipamentului de protecție respiratorie se stabilesc în proceduri scrise. Nu prin obicei, nu prin ce a spus cineva la angajare.
Ce conține un program de siguranță pentru sablare Read More »
Zgomotul e riscul pe care nimeni nu-l ia în serios până când e prea târziu. Spre deosebire de un accident, pierderea auzului nu are un moment în care s-a întâmplat. De unde vine La sablare, zgomotul are trei surse care lucrează simultan: Jetul de aer sau abraziv — la duză, aerul comprimat care se destinde
Zgomotul la sablare: cât e, de unde vine și cum îl reduci Read More »
Controlul prafului la sablare se face pe trei niveluri, în ordinea asta: elimini sursa, o închizi și o aspiri, apoi protejezi omul. Cele mai multe instalații problematice sar peste primele două și se bazează pe a treia. Principiul ventilației Într-o cameră de sablare, aerul contaminat trebuie mișcat dinspre zona de respirație a operatorului către evacuare.
Cum controlezi praful la sablare: incintă, ventilație, protecție Read More »
Sablarea cu nisip a dispărut din industria serioasă dintr-un singur motiv. Nu pentru că nisipul ar fi ineficient. Pentru că omul care sablează cu el se îmbolnăvește. Ce se întâmplă Nisipul conține siliciu cristalin. La impactul cu piesa, granula se sparge și eliberează particule fine, respirabile. Particulele respirabile sunt cele suficient de mici încât să
Praful de siliciu și silicoza: de ce nu se mai sablează cu nisip Read More »
